Ghid pentru durerile articulare

de

Articulațiile: Structură și Funcție

Articulațiile reprezintă structuri complexe unde oasele se întâlnesc, permițând mișcarea și asigurând susținere mecanică. Acestea includ componente precum cartilagiu (un țesut neted și amortizor), lichid sinovial (care unge articulația), ligamente (care leagă oasele între ele) și tendoane (care conectează mușchii de oase). Articulații majore, cum ar fi umărul , șoldul , cotul și genunchiul , facilitează mișcări cotidiene, de la mers până la ridicarea obiectelor. Structura fiecărei articulații stabilește amplitudinea mișcării. De exemplu, articulațiile sferoidale (cum e șoldul) permit mișcări de rotație, în timp ce cele de tip balama (genunchiul) permit îndoirea și întinderea.

Înțelegerea Durerii Articulare

Durerea articulară, sau artralgie , se referă la disconfort, rigiditate sau inflamație în una sau mai multe articulații. Deși adesea ușoară și gestionabilă acasă, poate semnala afecțiuni care necesită consult medical. Cauzele pot include leziuni, suprasolicitare sau boli sistemice. De pildă, o durere acută poate apărea după o întindere musculară, în timp ce durerile cronice sunt frecvent asociate cu afecțiuni degenerative (cum e artroza) sau autoimune (precum artrita reumatoidă).

Cauzele Principale ale Durerii Articulare

Artroza și Boli Articulare

Cea mai frecventă cauză de durere articulară, artroza cuprinde peste 100 de afecțiuni. Cele mai întâlnite tipuri sunt:

  • Artroza (OA) : Rezultată din deteriorarea cartilajului, afectează articulații purtătoare de greutate (genunchi, șolduri) și este legată de îmbătrânire, obezitate sau traumatisme. Potrivit Societății Române de Reumatologie, OA afectează peste 1,5 milioane de adulți în România, agravându-se frecvent după 40 de ani.
  • Artroza Reumatoidă (RA) : O boală autoimună în care sistemul imunitar atacă membranele sinoviale, provocând umflături și deformări. Conform studiilor naționale, RA afectează aproximativ 30.000 de persoane în România, majoritatea femei.

Afecțiuni Inflamatorii și Autoimune

  • Bursita : Inflamația burselor (sacoți cu lichid ce protejează articulațiile), frecventă la nivelul umărului sau cotului.
  • Guta : O tulburare metabolică ce duce la acumularea de cristale de acid uric în articulații, în special la degetul mare. Asociația Română de Nutriție evidențiază că alimentația bogată în mezeluri și alcool crește riscul.
  • Lupusul : O boală autoimună sistemică care poate inflama articulațiile. Liga Română împotriva Lupusului subliniază impactul său asupra pielii, rinichilor și sistemului nervos.

Infecții și Traumatisme

  • Artroza Septică : Infecții bacteriene sau virale (hepatită, borrelioză) pot afecta articulațiile, necesitând intervenție medicală urgentă.
  • Traumatisme : Entorse, fracturi sau luxații deteriorează direct structurile articulare.

Tulburări Metabolice și Sistemice

  • Osteoporoza : Oase fragile și poroase cresc riscul de fracturi, stresând articulațiile adiacente.
  • Fibromialgia : Durere musculo-scheletică generalizată, inclusiv la nivel articular, asociată cu sensibilitate crescută la durere.

Cauze Rare

  • Sarcoidoza : Granuloame inflamatorii pot afecta articulațiile.
  • Rahitismul : Deficiența de vitamina D înmoaie oasele, perturbând mecanica articulară.

Simptome ale Durerii Articulare

Durerea articulară se manifestă diferit, în funcție de cauză. Simptome comune includ:

  • Disconfort localizat : Durere surdă, rigiditate sau junghiuri în mișcare sau repaus.
  • Inflamație : Umflătură, roșeață, căldură sau sensibilitate în jurul articulației (indicator pentru artroză sau bursită).
  • Limitarea mobilității : Dificultate în mișcarea completă a articulației, din cauza leziunilor sau inflamației.
  • Simptome sistemice : Febra, oboseală sau scădere ponderală inexplicabilă, care pot indica boli autoimune (RA, lupus) sau infecții.

Când să Consultați un Medic

Solicitați evaluare medicală dacă aveți:

  • Durere persistentă : Disconfort care nu se ameliorează după 3 zile.
  • Simptome inexplicabile : Febra fără semne de infecție respiratorie (poate semnala artroză septică sau boli autoimune).
  • Modificări vizibile : Umflătură, roșeață sau căldură locală (indicii de inflamație sau infecție).

Situații de Urgență

Mergeți imediat la camera de gardă dacă:

  • Traumatisme grave : Căderi sau lovituri care provoacă durere intensă sau deformare (ex.: fracturi, luxații).
  • Îngroșare bruscă sau imobilitate : Poate indica sindrom compartimental sau rupere de ligament.
  • Deformare articulară vizibilă : Ca urmare a traumatismelor sau artrozei avansate.

Diagnosticarea Durerii Articulare

Un diagnostic precis necesită o abordare structurată:

Evaluare clinică :

  • Examen fizic : Verificarea mobilității, umflăturii și sensibilității.
  • Istoric medical : Durată, factori declanșatori și simptome asociate (ex.: rigiditate matinală în artroza reumatoidă).

Investigații imagistice :

  • Radiografii : Detectează fracturi, artroză sau degradare articulară.
  • RMN/CT : Evidențiază leziuni de țesut moale (ex.: ligamente rupte) sau inflamații incipiente.

Analize de laborator :

  • Teste sanguine :
    • Factor reumatoid și anti-CCP (pentru artroza reumatoidă).
    • ANA (antinuclear) în caz de suspiciune de lupus.
  • Markeri inflamatori : CRP (proteină C-reactivă) și VSH (viteza de sedimentare a hematiilor) cresc în inflamațiile sistemice.
  • Analiza lichidului sinovial : Prelevat prin puncție articulară, confirmă infecții (ex.: artroză septică) sau gută (cristale de acid uric).

Managementul Acasă și Stilul de Viață

Tratamente Farmacologice

  • Analgezice topice : Creme sau geluri cu capsaicină (din ardei iute) sau AINS (ex.: gel cu diclofenac) reduc durerea prin blocarea semnalelor nervoase. Societatea Română de Reumatologie subliniază eficacitatea acestora în artroza ușoară-până-moderată.
  • AINS orale : Ibuprofen sau naproxen (disponibile fără rețetă) combate inflamația și durerea. Însă, Institutul Național de Sănătate avertizează că utilizarea îndelungată crește riscul de probleme gastrointestinale sau cardiovasculare.

Activitate Fizică

  • Exerciții cu impact redus : Înotul, ciclismul sau plimbările întăresc mușchii din jurul articulațiilor, reducând presiunea asupra lor. Ministerul Sănătății recomandă 150 de minute de exerciții moderate săptămânal pentru sănătatea articulară.
  • Întinderi și yoga : Practici precum yoga sau tai chi îmbunătățesc flexibilitatea și mobilitatea. Un studiu din 2021 publicat în Annals of the Rheumatic Diseases arată că yoga reduce durerea în artroza reumatoidă cu până la 30%.

Menținerea Greutății Ideale
Excesul de greutate încarcă articulațiile, mai ales genunchii și șoldurile. Pierderea a 10% din greutate poate reduce durerea articulară la jumătate, conform Institutului Național de Gerontologie și Reumatologie.

Terapia Cald-Frece

  • Căldură : Bai calde sau perne termice relaxează articulațiile rigidizate.
  • Frig : Compresii reci diminuează inflamația acută. Societatea Română de Ortopedie oferă ghiduri pentru aplicarea sigură a acestor metode.

Odihnă și Postură Corectă
Evitați suprasolicitarea articulațiilor dureroase. Ajustări ergonomice (ex.: scaune cu sprijin lombar) minimizează stresul în activitățile zilnice.

Intervenții Medicale

Proceduri Diagnostice și Terapeutice

  • Puncție articulară : Drenarea lichidului din articulații permite analiza pentru infecții (ex.: artroză septică) sau cristale de acid uric (gută).
  • Injecții cu corticosteroizi : Au efect antiinflamator rapid în crize de artroză sau artroză reumatoidă, dar se limitează la 3–4 administrări anuale.

Terapii Modificatoare de Boală

  • Artroză reumatoidă : DMARD-uri (ex.: metotrexat) sau biologice (ex.: inhibitori TNF) suprimă sistemul imunitar și induc remisiune. Societatea Română de Reumatologie insistă asupra importanței începerii acestora în primele 3 luni de la diagnostic.
  • Terapii emergente : Inhibitori JAK (ex.: tofacitinib) și injecții cu celule stem sunt studiate pentru cazurile rezistente, potrivit unor cercetări naționale.

Opțiuni Chirurgicale

  • Înlocuirea articulară : Recomandată în artroză severă de genunchi sau șold. Protezele moderne au o durată de viață de 15–20 ani.
  • Artroscopie : Chirurgie minim invazivă pentru repararea ligamentelor sau cartilajului rupt.

Fizioterapia
Exerciții personalizate întăresc musculatura și echilibrul. Un studiu din 2020 publicat în Journal of Orthopaedic & Sports Physical Therapy arată că fizioterapia reduce durerea articulară la genunchi cu 40%.

Cazuri Speciale și Terapii Adjunctive

Guta : Se tratează cu alopurinol (pentru reducerea acidului uric) și schimbări în dietă (evitarea carni roșii, a mezelurilor și a alcoolului). Asociația Română de Nutriție oferă ghiduri pentru pacienții cu gută.
Fibromialgia : Combină antidepresive (ex.: duloxetină), terapie cognitiv-comportamentală și exerciții aerobice.

Abordări complementare :

  • Acupunctura și suplimentele cu glucozamină/condroitină au rezultate variabile, dar pot fi utile în anumite cazuri. Institutul Național de Sănătate evidențiază că aceste metode necesită mai multe cercetări pentru confirmarea eficacității.

Perspective pentru Persoanele cu Durere Articulară

Prognosticul pe termen lung variază în funcție de cauză, severitate și rapiditatea tratamentului. Multe cazuri sunt legate de artroză (OA) , o afecțiune degenerativă cauzată de „uzura” cartilajului în timp. Artroza progresează lent și, deși nu poate fi vindecată, simptomele se pot controla prin schimbări de stil de viață și medicamente. Potrivit Societății Române de Reumatologie, peste 1,5 milioane de români conviețuiesc cu artroză, iar cu îngrijire adecvată, majoritatea își păstrează mobilitatea și calitatea vieții.

Cu toate acestea, durerea articulară poate indica și afecțiuni mai grave, cum ar fi artroza reumatoidă (RA) sau infecții. RA, o boală autoimună, necesită intervenție timpurie pentru a preveni deformările articulare. Societatea Română de Reumatologie subliniază că utilizarea precoce a medicamentelor modulatoare de boală (DMARD-uri) poate induce remisiune în 50–70% din cazuri, îmbunătățind semnificativ prognosticul.

Lasă un comentariu